u parlatu di Sant'Oreste

 

Sant'Oreste hè una piccula cità (circa 3500 abitanti) d'Italia cintrale, situata in lu Laziu, à à pocu pressu 45 km à u nordu da Roma. Hè appumessa à u Monte Soratte, monte sulignu in lu rughjone è altu 691 metri, in cor'à una riserva naturale prutetta. Pudete truvà indizii è fatti diversi riguard'à Sant'Oreste annant'à sti siti quì :

http://www.santoreste.it/, è http://www.centrostudisoratte.com/default2.htm .

A particularità linguistica di Sant'Oreste, a capisciarete prestu prestu sì vo andate à dà un'uchjata à a sizzione savurosa "racconti in dialetto" di u situ di l'attivu (assai) Centro Studi Soratte : hè appuntu a so lingua. D'ella si dice ch'ella hè abbastanza diffarente da e lingue di u circondu, eppuru prisenta una barcata (pudariu ancu dì un "subissu" par impiegà una parolla cummuna à traminduie nostre lingue) di sumiglie cù u corsu !

Di sicuru cum'è suvente in li dialetti italurumanzi, l'infinitivi sò tronchi è in sant'oristese cum'è in rumanescu, ci sò e forme "magnà", "avé", ecc. Simule à u rumanescu sò e forme accurtate "emo", "ete" (u sant'oristese ne pussede assai di più, è ci hè dinò "evo" par "avevo", ecc.).

Ma quì a simulitudine và bellu in là, è parolle chì parenu assai originale in corsu sò aduprate ancu in sant'oristese. Dicemula subitu, ci hè da esse surpresi è bè :

infatti, "chjucu" si pò dì ..."ciucu" ! S'o vi dicu chì "miciu" vole dì "misgiu", ete capitu subitu chì u so "caciu" hè u nostru "casgiu". "Fora" si dice ... "fora", "daretu" si dice "dereto", "appetu" (sinonimu anticu è scurdatu di "daretu" in corsu) si dice "appete", "bè" si dice "bè", "mancu" hè assai più adupratu cà "nemmenu" cumè in corsu (è à u cuntrariu di u talianu), "molto" invece ùn s'usa micca (cum'è in corsu, for'di calchì sprissione specifica).

"fiara", "facitura","dumatina", "pèrzica"," materia", "marcia", "macera", parolle mancante in talianu, si dicenu in corsu è in sant'oristese dinò. "Oghje", "ghjornu", "linzolu" sò parolle corse, certa, ma sò ancu parolle sant'oristese. Cum'è par un Corsu, par un Sant'Oristese "un cristianu" vole dì "una parsona". "e crocchje" sò e nostre "crochje". Verbi cum'è "mintuà", "pistà", "caccià",  "biastimà", "custà", "menà", "mistià", "pizzicà", "scallà (=scaldà), "sconciassi", "cumincià",  ... sò esempii di verbi listessi listessi in corsu è in sant'oristese.

In sant'oristese cum'è in corsu, ci sò e lettare "ghj" è "chj" cù una prununcia vicin'à quella corsa (s'ella ùn hè identica) à quant'ellu pare, è "aghju magnatu" si dice ..."aghjo magnatu" . Iè, l'antica forma "aghjo" hè sempre viva ancu in sant'oristese, è ghjova ancu pà a prima parsona di u futuru semplice : "saragghjo" par dì "saraghju" di sicuru, "magnaragghjo" par "magnaraghju", ecc. U cundiziunale face in parte cum'è in Corsica : "averìo" par "avarìu/averìa", ecc.

L'articuli sò esattamente listessi à l'articuli corsi : u, a ,e, i. L'aghjettivi dimustrativi dinò sò listessi : 'ssu, 'stu (è ancu 'llu, ma quessu in corsu ùn l'avemu micca), è i prunomi : quessu, questu, quellu. Parlendu di "listessu" ghjust'appuntu, quessa dinò l'anu a parolla, ma "listessu" in sant'oristese hà solu una funzione avvirbiale è significheghja "ugualmente".

U nostru "cù" si dice "co' ", "par/pà/per/pè" si dice "pe' ". Cum'è in corsu è à a diffarenza di u talianu, u cumparativu si custruisce cù "che" in sant'oristese è micca cù "di" : "più bellu che te" si dice ancu in sant'oristese. Suvente l'aghjettivi dimustrativi cù i nomi di a parintia sò postposti : "màmmita" significheghja di sicuru "màmmata" o "màmmita".

In Sant'Oreste ci sò e forme corte pà i participii passati : "aghjo crompu" hè quant'è u nostru "aghju compru"

Par ch'ella sia più chjara, eccu una siria di tavuloni chì prisentanu à pettu u corsu, u sant'oristese è u talianu :

 

ligenda :

A.T.C. : Altre Forme Corse

Prun. : prununcia

Mirid. : miridiunale

Sittint. : sittintriunale

 

1 – cuniugazione (ausiliari)

  

Corsu

Sant’Oristese

Talianu

ésse (nordu), éssa (suddu)

èsse’

èssere

Prisente indicativu

sò, sòcu (in puesia : sònu)

sòno

sè, sì

sei

hè, ghjè

Atè ; più raro : è

è

sèmu, simu

simo

siamo

sètè, site, sèti

site

siete

sòno

Futuru semplice

saraghju

saragghjo

sarò

sarè, sarai

sarai

sarai

sarà

sarà

sarà

sarèmu

sarémo

sarémo

sarète, sarèti

saréte

saréte

saranu

saranno

saranno

Cundiziunale prisente

sarìu, sarìa,

sarebbi

sarìo

sarei

saristi, sarìi

saresti

sarissi

saresti

sarìa

sarebbe

sarìa

sarebbe

sarìamu

sarebbemu

sarìssimo, sarìssiamo

saremmo

sariste, sarìate

sariste

sarìssivo, sarìssiate

sareste

sarìanu

sarebbenu

sarìono

sarèbbero

Sughjuntivu imparfettu

fussi

fussi

fossi

fussi

fussi

fossi

fussi

fusse

fosse

fùssimu

fùssimo

fòssimo

fùssite

fùssivo

foste

fùssinu

fùssino

fòssero

  

Corsu

Sant’Oristese

Talianu

avè

avé

avére

Prisente indicativu

aghju

agghjo, aghjo

ho

ai

hai

hai

ha

ha

avèmu, èmu

émo

abbiamo

avète, ète

éte

avéte

anu

hanno

hanno

Futuru semplice

avaraghju, averaghju

averagghjo

avrò

avarè, avarai, averai

averai

avrai

avarà, averà

averà

avrà

avarèmu, averèmu

averémo

avrémo

avarète, avarèti, averète

averéte

avréte

avaranu , averanu

averanno

avranno

Cundiziunale prisente

avarìu, avarìa

avarèbbi

averìo

avrei

avaristi, avarìi

avaristi

averissi

avresti

avarìa

avarèbbe

averìa

avrebbe

avarìamu

avarèbbemu

averìssimo

avremmo

avarìate

avariste

averìssivo

avreste

avarìanu

avarèbbinu

averìono

avrèbbero

 2 – sumiglie diverse, à buleghju

 

Corsu

Sant’Oristese

Talianu

aghju

aghjo

ho

saraghju

saraghjo

sarò

avarìu

avarìo

avrei

sò statu invitatu,  prun. : sò statu ‘nvitatu

Sò statu ‘nvitatu

 

Sono stato invitato

più bellu cà/chè tè (prun. : pj’u bb’èllu ga/gè ttè)

Più bbellu che tte

Più bello di tè

  

3 – articuli, prunomi, aghjettivi ditarminativi, …

  

Corsu

Sant’Oristese

Talianu

u, l’

u, l’

il, lo

a, l’

a, l’

la, l’

i, l’

i, l’

i, gli

e, l’

e, l’

le

“di” si dice suvente “ ‘i” dopu una vucale atona

« U mése i febbraru »

di

di u (calchì volta d’u)

du

del, dello

di l’(calchì volta scrittu dill’)

dell’

dell’

da u

dau

dal, dallo

da a

da ‘a

dalla

da i, da l’

dai ,dall’

dai, dagli

da e

dae

dalle

à u

au

al, allo

à a

a ‘a

alla

à i, à l’(prun. : all’)

ai, all’

ai, agli

à e, à l’ (prun. : all’)

ae all’

alle

cù (« cun » davant’à « ellu/ella/…)

co’ (« cu » davant’à « u » : « co’ u »= « cu »)

con

stu, istu (raru)

‘stu

 

‘ssu, issu (raru)

‘ssu

 

quèstu

quéstu

quésto

quèssu

quéssu

codesto

quèllu

quéllu

quéllo

èllu

éssu

Egli, lui

èlla

éssa

lei

èlli

éssi

loro

èlle

ésse

loro

Pà, par, pè, per

Pe’

per

u –ne encliticu : chènne ? chène ?

Chene ?

Che ? che cosa ?

 

4 – avverbii diversi cummuni

 

Corsu

Sant’Oristese

Talianu

Óghje

òghje, ògghje

òggi

dÓpu

dòppu

dòpo

duman’à séra, dumanasséra

dimanesséra

Domani séra

fÓra

fòra

fuòri

darétu, appétu (più rara)

Derèto, appète

dietro

dananzu

denanzi

davanti

ghjò (prun. : ghjÓ)

ghjÓ

giù

bene

péghju

pègghjo

pèggio

cusì (calchì volta : cusine)

Cusì, cusine

così

ùn (in puesia : nun)

nun

non

mancu

mancu

neanche

tantu

tantu

tanto

pòcu

pòcu

pòco

trÓppu

tròppu

tròppo

« mÓltu » ùn hè usatu

« Mòlto » ùn hè usatu

mòlto

luntanu, più luntanu (prun. : pj’ù llunt’anu)

Pjù llontanu

Più lontano

da mézu, tramézu, in mézu

tramèzzu

In mèzzo

 

5 – Lessicu cummunu o vicinu

 

Corsu

Sant’Oristese

Talianu

aprile (prun. sittint.. : « abr’ilè », A.F.C. : « aprili »)

abbrile

aprile

aiutà, aghjutà (Aiacciu)

agghjutà

aiutare

infilaratu

affilaratu

Disposto in fila

àrbure (A.F.C. : àrburu, àrburi, àlberu)

Àrburu, àlburu

àlbero

arricurdà (A.F.C. : ricurdà)

Arecordà, recordà

ricordare

arriguardà (A.F.C. : riguardà)

areguardà

riguardare

arrizzassi

rizzassi

Levarsi, alzarsi

ringrazià (A.F.C : arringrazià)

arengrazià

ringraziare

ritruvà (A.F.C.: arritruvà)

aretrovà

ritrovare

battizà

batizzà

battezzare

avè

avé

avére

avvizzà, avvezzà (prun. sittint. : abits’a, abèts’a), abituà

‘bbezzà

Avvezzare, abituare

avvià (prun. Sittint. : abi’a)

‘bbià

avviare

biastimà, ghjastimà

bastimà, bjastimà

bestemmiare

birbu, birbante

birbu

furbo

vòce (prun. : b’òdƷè), voci, à volte scritta « boce » par rispittà a prununcia

bÓce

vÓce

bucìa

bucìa

bugia

buscica

buscica

vescica

caccià

caccià

cavare, estrarre

calchì, qualchì

cache

qualche

calchì unu, calchidunu, qualchidunu

Cachitunu, cachidunu

qualcuno

quaghjò

cagghjÓ

quaggiù

carrià

carià, carjà

trasportare

càsgiu

càciu, càcju

formaggio

caldu, callu, cardu

callo

caldo

càmmare, càmara, , càmera

càmmara

càmera

canzòna

canzÓna

canzÓne

tésta, capu, chjÓcca, capÓchja

capòccja

testa

carcà, caricà

cargà

caricare

cazzarÓla

cazzaròla

casseruola

chjappà

‘cchjappà, ghjappà

acchiappare

ciarlà

ciarlà, cjarlà,

parlare

chjèrchju

ciérchju, cjérchju, cérchju

chierchio

chjucu

ciucu, cjucu

piccolo

còmidu, còmudu,

còmmitu, còmmidu

còmodo

a cummuna

a communa

il comune

cÓta (prun. sittint. : c’Óda)

cÓta, cÓda

cote

cristianu

cristianu, cristjanu

persona

crÓchja

cròcchja

stampella, tràmpolo

cumprà ; p.p : compru o cumpratu

crompà ; p.p. : crompu

comprare ; p.p. : comprato

cuchjara

cucchjaru

cucchiaio

cumincià

cumincià, cumincjà

cominciare

cumu, comu, cume

cumo

come

custà

custà

costare

aduprà

‘ddoprà

adoperare

Dì ; p.p : (sittint.) dettu, (mirid.) dittu

Dì ; p.p. :dittu

Dire ;p.p. : detto

Dìu ne guardi / Dìu ne vardi / Dìu ne lìbari !

Die ne guardi ! /Djeneguardi !

Dio ce ne scampi e liberi

Dunque, dunqua, dunca

donca

dunque

Dumaitina, dumatina, duman’da mane

domatina

Domani mattina

Grentu (ingrentu), drentu (indrentu), dentru (indentru)

drento

dentro

éccu

èccu

ècco

facitura

facitura

Impasto di farina che si impiega per fare una panificazione per casa

A fanga

A fanga

Il fango

Falsu, farzu

farzu

falso

fiara

Fiara, fjara

Fiamma viva, vampa

Félice, filice, filici

filice

felice

Finisce, finiscia, finì

Finisce’, finì

finire

Fiscà, fischjà, friscià

Fistià, fistjà

fischiare

fréba

Frèbbe, frève

fèbbre

Frustéru, furastéru, furèstéru

Frustiéru, frustjéru

forestiero

Fughje, fughja

Fugghje’

fuggire

U fume

U fume

Il fumo

Fulminante, fulminente

furminante

fiammìfero

Gallinella di u Signore (almenu 20 altre parolle in corsu)

gallinella

coccinella

Chjàchjara, chjàchjera

Ghjàcchjara, ghjàcchjera

chiacchiera

chjamà

gghjamà

chiamare

chjaru

ghjaru

chiaro

chjave

ghjave

chiave

ghjurnata

ghjornata

giornata

ghjòrnu

ghjÓrnu

giÓrno

ghjumenta

ghjumenta

giumenta

imbuzaràssine

buggiaràssini

infischiarsene

làmpara

làmpara

làmpada

ligéru

liggéru

leggero

Lìnia, lìnea

Lìnia, lìnja

lìnea

linzÓlu

linzòlu

lenzuòlo

listèssu

listésso

Ugualmente (In Corsica, ancu « stésso »)

longu

longu

lungo

Macaru, magaru

macara

magari

Macéra, macéghja

macèra

Muriccio a secco per sostegno

Magnà, manghjà

magnà

mangiare

Mammana, bÓnadÓnna

mammana

levatrice

Màmmata, màmmita

màmmita

Tua madre

matéria, màrcia

Matèria, Matèrja, màrcia, màrcja

Pus delle piaghe

masciu, maschju

màstiu, màstju

maschio

minà

menà

picchiare, bàttere

mérulu, mérula

mèrulu

merlo

micca

mica

affatto

misgiu

Mìciu, mìcju

gatto

Mintulà, mintuà, mintuvà

mintuà

menzionare

mischjà

mistià

mescolare, confondre

mÓllu

mòllu

molle

Mursicà, murzicà

mozzicà

mordere

muntagna

muntagna

montagna

induvinà (prun. : induwin’a)

induinà

indovinare

Óghje

ògghje

òggi

Óramai

orammai

ormai

ardègnu

ordégnu

attrazzo

pansa, panza

panza

pancia

pasce

Pasce’

pascolare

pécura

pècura

pècora

Pàrsica, pèrsica

pèrzica

pèsca

Pàrsicu, pèrsicu

pèrzicu

pèsco

Piegne, pienghje

Piagne’, pjagne’

piàngere

pistà

pistà

pestare

pizzicà

pizzicà

pùngere

pìzzicu

pìzzicu

puntura

pinzutu

pizzutu

appuntito

purchèttu

porchéttu

porcellino

piccià

‘ppiccià, ‘ppiccjà

Accendere (in Corsica, solu pà u focu)

quèssu

quéssu

codesto

Bracciu, prun. : u ‘racciu

‘racciu, ‘raccju

braccio

ràdica

ràdica

radice

Granu, prun. : u ‘ranu

ranu

grano

Grattà, prun. : aghju ‘rattatu

rattà

grattare

razza

razza

Famiglia (in Corsica, ancu “razza”)

rusignÓlu

rosignòlu

usignolo

rÓta

ròta

ruòta

grÓtta, prun. : a ‘rÓtta

rÓtta

gròtta

arrighitu

‘rruchitu

rauco

Ruvinà (prun. : ruwin’a), ruinà

ruinà

rovinare

rÓspulu, rÓspula, ruspulaghju, ruspulone

ruspu

Bastone con punta ricurva usato per cercare le ulive (N.B. : in Corsica, e castagne, u bastone hè una forca) cadute dall’albero

sanu

sanu

1) sano; 2) intiero

Sviglià, svighjà (prun. : sbij’a, sbidj’a)

sbigghjà

svegliare

Scaldà, scallà

scallà

riscaldare

Scarcà, scaricà

scargà

scaricare

Scunciassi

Sconciassi, sconcjassi

abortire

Scuratu (raru)

scoratu

Demoralizzato, deluso (N.B. : in Corsica, ancu stumacatu, disgustatu)

Sèccu (« sèccu cumè un chjòdu »), magru sèccu

Séccu (“séccu cume un ossu i prungu”)

Magro (N.B. : in Corsica, ancu “secco”)

sÓciaru

sòcjaru

suòcero

sÓldu, sÓrdu, sÓllu

sòrdu

Sòldo

Spiziale (vechja, ford’usu), farmacistu

Spezziale, spezzjale

farmacista

Schjaffà, schiaffà

stjaffà

schiaffare

Schiattà, schjattà

stjattà

schiattare

Sciuma, scuma, schiuma, schjuma

stjuma

schiuma

sunà

sonà

suonare

stratatu

stratatu

Sparpagliato in terra

Strigne, stringhje

Stregne’

strìngere

struitu

struitu

istruito

Subissu (vechja, ford’usu)

subbissu

Gran quantità

Tavulinu, tÓla

tavulinu

Tavolino (in Corsica, qualunque “tavola”)

Tigne, tinghje

Tegne’

tìngere

Tènaru, tènneru

tènneru

tènero

tÓfu

tÓfu

tufo

tòssa

tÓssa

tosse

Tricà, tardà

tricà

Tardare, indugiare

Da mézu, tramézu, in mézu

tramèzzu

In mèzzo

Travaglià, travaddà (estr.mirid.), travaghjà (Aiacciu)

travagghjà

Lavorare, faticare

vinti

vinti

venti

 

Eiustessu